Alpinism

Atragem atenţia de la început că practicarea alpinismului şi speologiei sportive este recomandată numai după o pregătire tehnică şi sportivă corespunzătoare. Menţionarea traseelor alpine existente, a zonelor cu potenţial alpin şi a peşterilor nu include de la sine şi recomandarea de a le folosi. Am considerat util ca într-o monografie montană să nu lipsească enumerarea şi prezentarea sumară a acestora.

Existenţa în cadrul masivului montan Ceahlău a unor mari abrupturi, a unor spectaculoşi preţi verticali, a unor stînci izolate cu pereţii ,inaccesibili” i-au determinat pe alpinişti să le cucerească, unele printr-o ,simplă” căţărare, altele cu mijloacele tehnice necesare şi avînd la bază un antrenament corespunzător. Aceşti pereţi verticali tentanţi se găsesc în următaarele locuri: Abruptul Ocolaşului Mare, pereţii Ocolaşului Mic, Fundul Ghedeonului, Piatra Sură, Detunate, Piatra Ciobanului, Turnul lui Budu, Panaghia, Claia lui Miron, Turnul Sihastrului ş.a, Unii au fost cuceriţi de cei îndrăzneţi, alţii, încă nu.

Deşi, ca aspect morfologic, Masivul Ceahlău are toate calităţile necesare pentru practicarea alpinismului, materialul din care este constituită stînca, conglomeratul specific al acestor munţi, format din elemente cu durităţi diferite, cu diverse grade de alterare la suprafaţă, îmbinate cu un ciment argilo-calcaros, deseori friabil şi detasabil, creează mari dificultati alpiniştilor. Intr-un perete cu consistenţa eterogenă, pitonarea se efectuează cu dificultate, fiind necesară o cercetare şi curăţire prealabilă a locului.

Numărul total al traselor alpine existente în munţii României a crescut spectaculos în ultimii cincizeci de ani, ajungînd de la 34 trasee în 1937, la 129 în 1955, 365 în 1961 şi 625 în 1970. In lucrarea menţionată, apărută în anul 1976, sînt amintite 820 trasee, dintre acestea numai munţii Bucegi şi Piatra Craiului împreună purtînd 57% din trasee, iar Munţii Ceahlău doar l,5%.

Prima escaladă tehnică reuşită în Munţii Ceahlău a avut loc abia în anul 1950, pe Panaghia. Vom prezenta în continuare traseele alpine, omologate sau neomologate, deschise în cinci zone diferite ale munţilor, fără a avea pretenţia că nu mai există şi altele, care, probabil, au scăpat informării noastre (tabelul 4).

TRASEE ALPINE DIN ZONELE DE ABRUPT ALE MUNŢILOR CEAHLĂU

Zona

 

Denumirea traseului

 

Diferenţă de nivel (m) Grad de dificultate Premiera

 

Panaghia Peretele sudic (tr. 1) 80 2 A 21 august 1950
Homul nordic (tr. 2) 100 3 A iulie 1953
Peretele estic (tr. 3) 80 3 A
Faţa sud-vestică (tr. 4) 2 A aprilie 1954
Turnul lui Budu Peretele sudic

(Andrei Grinţescu)

100 4 A

 

1954

 

Ocolaşul Mare Hornul Clopoţeilor

 

5 A

 

1956

 

Traseul frontal 5 A 1956
Claia lui

Miron

Peretele vestic

 

90-l00

 

3 A

 

24 august 1958

 

Armata 4 21 iulie 1973
Ocolaşul Mic 3 trasee

Puţinele peşteri care au fost descoperite în Munţii Ceahlău sînt situate la altitudini, în general, de peste 1 400 m şi nu au lungimi identificate mai mari de 430 m. In anul 1981 erau inventariate nouă peşteri. În continuare, prezentăm cîteva date în legătură cu acestea

Peşterile din zonele Ocolaşul Mare şi Detunate se găsesc în bazinul hidrografic al Izvorului Muntelui, iar celelalte două în bazinul de recepţie al Pîrîului Schit. În apropierea limitei de sud-vest a Munţilor Ceahlău, dar în perimetrul Munţilor Hăşmaş, la aproximativ 4 km de centrul satului Telec în direcţia Tulgheş, este situată Peştera Toşorog sau, cum mai este numită, Jgheabul cu Gaură. Are lungimea de 100 m, o denivelare de 30 m şi are numeroase formaţiuni de peşteră.

PEŞTERI IDENTIFICATE ÎN MUNŢII CEAHLĂU

Zona

 

Denumirea peşterii

 

Altitudine absolută Aliltudine relativă Lungime Deni-velare
Ocolaşul Mare Grota lui Savu

 

1 820

 

41

 

430

 

-32

 

Peştera din Ocolaş 1 750 46 400 -l2; + 6
Avenul din  Ocolaş 1 750 56 400 -34
Detunate Avenul de Sus 1 460 160 + 62
Avenul de Jos 1 450 -l8
Peştera cu  Terasă

 

1 445

 

58

 

+ 30

 

Peştera Diaclaza cu Lumină

 

1 450

 

57

 

-l9

 

Valea P. Schit Peştera cu  Gheaţă

 

1 620

 

115

 

44

 

-4

 

Piciorul Şchiop Peşterea Groapa  cu Var 1 250

 

40

 

110

 

-l2

 

Text preluat din Monografie, MUNTII CEAHLAU – M. G. Albota [1992]